Compunerea celor 12 Studii transcendentale a inceput in 1826, cand Liszt a scris Etudes en douze exercices , care, ulterior, au fost revizuite, elaborate, avand astfel un grad superior de dificultate tehnica si fiind publicate, in 1837, sub denumirea de Douze Grandes Etudes . Cea de-a treia versiune, finala, a fost publicata in 1852 si dedicata lui Carl Czerny. Liszt a operat o serie de simplificari pentru a usura interpretarea pianistilor cu maini mici si fara abilitati tehnice foarte dezvoltate. In 1837, la a doua revizuire, Liszt le-a dat studiilor si titluri programatice, in franceza si germana.