Tabuul freudian al neatingerii pacientului a devenit complet dezmembrat, revolutionat, depasit de cercetarile moderne din psihologie, care si-au apropriat corpul ca pe un receptacul al emotiilor, ca expresie a sinelui si a globalitatii individului, iar demersul terapeutic si de manevrare a trupului a fost insusit ca o cale inversa a patologiilor psihosomatice si ca demers total asupra unicitatii si complexitatii fiintei umane.